Elevii ruși sunt interesați să învețe limba română

Zinaida Cibotaru a absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” în 1990. Era perioada frământărilor sociale și a luptei pentru independență. Se schimbau atunci și accentele în formarea cadrelor didactice. Studenții care se pregăteau să devină profesori de limba rusă erau pregătiți și ca profesori de română. În 1992, Zinaida a început să lucreze la Liceul Teoretic „Petru Movilă”. Discut cu ea în clasa ticsită de bănci în fața tablei pe care au rămas scrise forme ale pronumelui de politețe, și abia în timpul conversației noastre Zinaida Cibotaru a conștientizat cu mirare că au trecut deja 22 de ani. Nici nu-i venea să creadă. În perioada asta s-a schimbat substanțial atitudinea elevilor ruși față de limba română. „Dacă după ce am terminat studiile la universitate auzeam în repetate rânduri fie în clasă, fie în stradă vorbe dureroase, chiar ofensatoare de genul „На фига мне ваш цэранский язык? (De ce am nevoie de limba voastră țărănească?, n.red.)”, acum există un interes în rândul părinților și elevilor de a învăța limba română care trebuie menținut neapărat”, susține șefa catedrei. Doamna profesoară crede că politica statului față de minorități la începutul anilor 90 a fost greșită, ceea ce a descurajat mulți specialiști să nu învețe limba oficială sau să plece din țară. Problema s-a pus în mod categoric: ori înveți, ori pleci. Schimbarea s-a produs treptat, atât în societate, cât și în familie. „Statul și-a înțeles greșeala, dar la început s-a pierdut mult prin abordări categorice. Politica lingvistică cere multă diplomație și flexibilitate, iar în învățământ lucrurile nu se întâmplă a doua zi, ca în cazul cu aspirina, ai băut și ți-a trecut durerea. Necesitatea unora care au ajuns în condiții reale de aplicare a limbii, i-a pus pe ceilalți pe gânduri. Ei au văzut că unii au mulți absolvenți ruși de facultate care trebuiau să cunoască limba română când vroiau să se angajeze. Atunci apărea problema și trebuiau să-și amintească ce au învățat la școală ”, explică profesoara.

„Tinerii ruși învață din start o română corectă”

La Liceul rus „Petru Movilă” predau 12 profesori de română. Anul acesta, instituția de învățământ va instrui circa o mie de elevi. La BAC-ul din vara trecută nimeni nu a picat examenul de limbă română, iar Zinaida Cibotaru se poate lăuda cu elevi care au devenit premianți la Olimpiada republicană și cu absolvenți de liceu care au fost admiși în universitățile din România. Succesul lor o motivează să continue munca pe care o face deja de două decenii. În general, tinerii ruși vorbesc o română literară, pentru că nu prea comunică cu semenii lor moldoveni care, de obicei, vorbesc în dialect. „Este mai greu să-i înveți pe elevii care aud vorba curții. Ei cunosc niște cuvinte și apoi eu trebuie să le demonstrez că așa vorbește baba Ileana care vinde la poarta bazarului. Elevii mă mai întreabă de ce mulți moldoveni nu vorbesc corect limba română. Atunci trebuie să fac o incursiune în istorie ca să le arăt că timp de 70 de ani ei au învățat în altă limbă decât a lor și au deprins un limbaj străin”, povestește Zinaida Cibotaru, precizând că întotdeauna evită discuțiile contradictorii și subiectele de politică în timpul orei. Ea este convinsă că mult depinde de implicarea și personalitatea profesorului în procesul de predare a limbii române. De aceea, pentru a le spulbera elevilor îndoiala că nu înțeleg nimic, orele din clasă completate cu escapade la teatru și concerte. „Copiii mei nu-mi spun niciodată că vorbesc limba moldovenească. Ei știu că vorbesc limba română, pentru că eu le demonstrez că ea face parte din familia limbilor romanice”, spune profesoara, fiind supărată că, după examenul de BAC, televiziunile locale pescuiesc elevi cu rezultate proaste și creează o imagine generală defavorabilă despre elevii din liceele ruse din capitală.

În Liceul rus „Petru Movilă”, elevii din clasa I-III au trei ore de română pe săptămână, iar cei din clasele IV-XII – câte patru ore, ceea ce înseamnă 131 de ore pe an. La fiecare oră un elev trebuie să însușească 7-10 cuvinte noi.