Potrivit lor, în ultimii cinci ani, economia neobservată a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5% sau 19,5 mlrd. lei, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%, adică 9,8 mlrd. lei.
Economia subterană reprezintă un potenţial de creştere economică în condiţiile R. Moldova, o rezervă a economiei legale care în condiţiile unei crize alimentează creşterea economică. Totodată, legalizarea activităţilor economice din umbră ar permite o creştere calitativă a economiei. Astfel motivează Gheorghe Costandachi, expert economic la IDIS „Viitorul”, importanţa cercetării domeniului în vederea estimării reale a economiei ilegale.
„În R. Moldova, economia ilegală nu se calculează, deşi Biroul Naţional de Statistică (BNS) estimează aşa-numita economie neobservată, care este o componentă a PIB-ului. Proporţiile acestui fenomen nu sunt cunoscute, dar toţi simt rezultatul lui şi necesitatea de a fi estimat din punct de vedere monetar, financiar, social şi politic. Cel mai important indicator al economiei naţionale, produsul intern brut, nu este calculat real din cauzele reflecţiilor economiei ilegale”, consideră autorul, Gheorghe Costandachi.
Autorul face referire la un studiu recent, potrivit căruia numai practicarea muncii nedeclarate în anul 2010 a provocat o gaură în buget de aproape 5 miliarde de lei: Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat a suferit pierderi de aproximativ 2,1 mlrd. lei, Bugetul de Stat – 1,6 mlrd. şi Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală – 1 mlrd. lei. Iar în următorii cinci ani experţii au estimat că bugetul public naţional va suferi pierderi fiscale de aproximativ 6% anual, care vor atinge sume de peste 6 mlrd. lei.
De asemenea, cercetătorul subliniază faptul că nu se cunosc nici proporţiile economiei tenebre de peste Nistru, volumul de contrabandă sau volumul tranzacţiilor bancare. Conform unui articol publicat în ziarul „The guardian”, numai volumul comerţului cu armament dintre Tiraspol şi Odesa este estimat la circa 20 de miliarde USD, iar volumul de carne de găină importat în regiunea necontrolată de autorităţile moldoveneşti pe cap de locuitor atinge 20 de tone anual.
Autorul studiului consideră că economia tenebră afectează ritmul de dezvoltare social-economică, creează probleme sistemului bugetar-fiscal al ţării şi reduce, în toate sferele, investiţiile autohtone şi străine în dezvoltarea sectorului real al economiei. Potrivit lui, multitudinea problemelor din societate: lipsa locurilor de muncă, salariile mici, dependenţa mediului de afaceri de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, sistemul judiciar extrem de corupt, au făcut inevitabil procesul de apariţie a fenomenului de economie ilegală.
Cercetătorul pune la îndoială datele BNS. Acesta consideră că ponderea economiei tenebre în PIB este de două ori mai mare, precum arată datele unui raport al Băncii Mondiale publicat în 2010, care estimează ponderea economiei tenebre la 45,8 la sută. Conform acestui raport, Moldova se situează pe locul 102 din 162 de ţări în ceea ce priveşte activitatea economică ilegală.
De asemenea, studiile internaţionale relevă faptul că nivelul economiei tenebre în lume este în creştere. Dacă în 1997 nivelul mediu al economiei tenebre în lume era de 32,%, în 2009 acesta atingea 36,5%. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, cea mai mare medie a ponderii economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 îl deţineau Georgia, Bolivia şi Azerbaidjan cu circa două treimi din valoarea PIB-ului. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia, SUA şi Austria – sub zece la sută.
Potrivit studiului prezentat de Gheorghe Costandachi, volumul economiei subterane mondiale, în 2007, a atins valoarea aproximativă de 16,85 trilioane de dolari SUA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
