Cultură

IRINA NECHIT: „Poezia și războiul” – un recital de poezie politică la Chișinău

„Prin acest recital de poezie, am transmis un semnal către societate că nu ne resemnăm, nu permitem să fie atacată limba română în R. Moldova, nu acceptăm mascarada politică ce ne aruncă în urmă, în trecutul sovietic și nu aprobăm metodele perfide ale politicienilor din RM de a-și urmări cu orice preț propriile interese, ignorându-i în totalitate pe cei care merg la urnele de vot”, susține Irina Nechit, care face parte din echipa de organizatori.

Recitalul din 19 decembrie l-a avut ca protagonist pe Teodor Ajder, care a tradus în română poezie protestatară poloneză, publicată în antologia „Șcadronul Șondoroirilor”. Am lansat această antologie la Chișinău, Teatrul Național „Mihai Eminescu” a găzduit cu generozitate lansarea. Actori ai Naționalului au citit poeme politice ale autorilor polonezi și, de asemenea, poeți de la Chișinău au citit versuri în cadrul manifestării.

Cel de-al treilea recital, cu genericul „Poezia revoltei” s-a desfășurat în preajma zilei de naștere a lui Eminescu, la librăria Eminescu din Chișinău, având ca motto un vers eminescian: „Şi-n această sărăcie,/ te inspiră, cântă barde!”.

Pe 25 februarie 2020, am organizat cel de-al patrulea recital, intitulat „Poezia și războiul”. Am pornit de la primul război mondial. Ne-am amintit că Alexei Mateevici a învățat în clădirea în care ne adunasem (Secția Arte a Bibliotecii Naționale din Chișinău) și că a scris „Limba noastră” pe vremea când era preot militar, în 1917.

Despre cel de-al doilea război mondial au vorbit poeții ai căror tați au fost pe front, în 1941-1945. L-am pomenit și pe Nicolae Trifan, fratele poetei Călina Tifan, ucis la 19 ani în războiul din Afganistan (1979-1989).

Apoi am citit versuri și am povestit amintiri despre războiul de pe Nistru care a început pe 2 martie 1992. Un tânăr a dat busna în sală, a rostit patetic în limba rusă o poezie despre vitejia cazacilor, având o panglică „gheorghievskaia” la piept, după care a scos din buzunar o panglică tricoloră și a recitat un poem dedicat celor care au apărat Moldova în conflictul de pe Nistru, unii cu prețul vieții. Când a apărut „kazakul”, cei din sală s-au speriat, au vrut chiar să-l alunge, dar le-am zis că e actor, că așa e scenariul recitalului, și s-au liniștit. Alexandru Crâlov a recitat cele două poezii, el este un actor foarte bun, cu câteva roluri principale la Teatrul Satiricus, merită aprecieri pentru curaj, pentru expresivitate, pentru că a fost atât de veridic, încât unii ascultători chiar au crezut că e „kazak”.

După acest moment teatral, am citit din nou versuri, din cărți proprii, din cărți ale colegilor, ale poeților clasici și ale celor din antologia lui Claudiu Komartin „Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine – Poeți ai generației războiului” (din antologie a citit tânăra poetă Victoria Nirvana), au răsunat și versuri ale poetului ucrainean Boris Gumeniuc (în lectura tânărului scriitor Alexandru Bordian) despre războiul din Ucraina care nu s-a încheiat, care mai durează, precum și ale poeților Hose Pablo, Svetlana Corobceanu, Dimitrie Stelaru. Scriitorul Emilian Galaicu-Păun ne-a explicat de ce și-a intitulat unul din volume „Arme grăitoare”, am discutat apoi despre instabilitatea lumii și am răsfoit albume de pictură cu scene din bătălii, de pe diferite fronturi, ne-am amintit de Guernica lui Picasso și am privit lucrări de Nicolae Grigorescu. Au mai participat la recital: Alina Rusu (a citit pentru prima dată un poem proaspăt scris, dureros, despre patrie), Rodica Gotca, Cristina Dicusar, Zina Izbaș, Oxana Gherman, Nicolae Popa, Viorica Oleinic, Vitalie Șega, Aristin Cupcea, Dumitru Crudu, au fost prezenți la eveniment și scriitorii Liliana Armașu, Iulian Ciocan, jurnalista și fotografa Nadejda Roșcovanu. Poeții au adus mulțumiri Bibliotecii Naționale, directoarei Elena Pintilei, și secției Arte, condusă de Svetlana Miron, pentru găzduirea acestei manifestări literare cu substrat civic.

Recitalurile de poezie politică vor continua, în cadrul lor putem vorbi și prin versuri despre cele mai grele probleme ale societății, ne putem simți cetățeni cu demnitate și avem senzația că deja ne-am câștigat libertatea.


FOTO: Nadejda Roșcovanu


FOTO: Nadejda Roșcovanu


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *