Rusia a emis un mandat de arestare pe numele președintelui Curții Penale Internaționale, fără a preciza motivul
Luni, 25 septembrie, Rusia l-a adăugat pe preşedintele Curţii Penale Internaţionale (CPI), polonezul Piotr Hofmanski, pe lista sa cu persoane căutate, fără a preciza însă motivul, relatează Agerpres.
”Căutat în cadrul unei anchete penale”, a precizat Ministerul de Interne în baza sa de date cu persoane căutate, potrivit agenţiilor de presă rusă TASS şi RIA Novosti.
Vă amintim că la 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin pentru rolul său în deportarea ilegală de copii ucraineni.
Deşi Rusia nu este membră a CPI, mandatul de arestare îi limitează lui Putin libertatea de mişcare. El a trebuit să renunţe din acest motiv să participe la un summit în Africa de Sud în luna august.
De asemenea, menționăm că procurorul CPI, Karim Khan, a fost şi el adăugat în luna mai de Moscova pe lista sa cu persoane căutate.
Rusia, care nu este membră a CPI, a calificat anterior mandatul de arestare împotriva lui Putin ca fiind „nul”.
Karim Khan, un avocat britanic ce deține în prezent funcția de procuror-șef al CPI, a emis mandatul de arestare împotriva preşedintelui Putin în luna martie. Acesta a susţinut că președintele rus este responsabil de crime de război şi şi-a concentrat afirmaţiile asupra deportării ilegale a copiilor din Ucraina în Rusia.
Se crede că peste 16.000 de copii au fost transferaţi cu forţa din Ucraina în Rusia de la începutul războiului, potrivit oficialilor de la Kiev.
CPI a declarat la momentul respectiv că există motive rezonabile pentru a crede că atât Putin, cât şi Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală.
La rândul său, comitetul de anchetă al Kremlinului a anunţat că va începe o investigaţie asupra lui Khan pentru „urmărirea penală a unei persoane despre care se ştie că este nevinovată”.
Într-o declaraţie de sâmbătă, CPI, cu sediul la Haga, a declarat că este „conştientă şi profund îngrijorată de măsurile coercitive nejustificate care ar fi fost luate împotriva funcţionarilor CPI”.
Calificând aceste măsuri drept „inacceptabile”, Curtea a declarat că nu va fi împiedicată să continue să „îşi îndeplinească mandatul independent”.
