Criza financiara face mai acuta intrebarea privind siguranta depozitelor bancare. Devin mai frecvente zvonurile despre un posibil faliment al unei sau mai multor banci. In aceste conditii tot mai multi deponenti se intreaba cum sa procedeze cu propriile economii: sa le pastreze la banca sau nu.
Sa zicem ca ati decis sa retrageti banii plasati la banca. Daca ii retrageti inainte de termenul de scadenta al depozitului, atunci pierdeti dobanda. Dar cel mai grav lucru care se poate intampla in acest caz este retragerea in masa a depunerilor, creata de panica, probabilitatea careia este mai mare pe timp de criza. Panica este necrutatoare cu orice banca si chiar poate fi extrem de grava pentru intreg sistemul bancar. Se poate afirma ca nu exista banca in lume care sa poata supravietui unui flux enorm de retrageri al banilor generat de panica. Riscul unei asemenea situatii consta nu doar in pierderea depunerilor, ci si in periclitarea intregului sistem bancar, activitatea normala a caruia este vitala pentru orice economie.
Daca, totusi, ati retras banii, ce faceti mai departe? In cazul in care procurati anumite bunuri sau deschideti o afacere, este un castig pentru toti pe timp de criza. Daca insa puneti banii la borcan, pe langa faptul ca ratati dobanda bancara, se vor reduce si posibilitatile de creditare de catre banci a agentilor economici – cei care ne asigura cu produse si servicii, platesc impozite si taxe si care in recesiune au cel mai mult nevoie de creditele bancare. Dincolo de aceasta afirmatie, patetica intr-o oarecare masura, plasarea economiilor la banci este pentru noi, inainte de toate, o oportunitate destul de sigura pentru a ne spori propriul capital. Important e sa ne informam adecvat despre posibilitatile de plasare a banilor oferite de banci, sistemul de garantare a depozitelor, precum si de siguranta bancilor .
Adica, in alegerea intre banca si borcan, sfatul nostru e sa va pastrati banii la banci si sa va informati mai detaliat despre siguranta acestora.
Referitor la posibilitatile de informare, Banca Nationala a Moldovei (BNM) si publicatiile specializate ofera cu regularitate informatii privind activitatea bancilor. In plus, conform cerintelor BNM, bancile comerciale sunt obligate sa prezinte periodic informatia despre activitatea lor financiara in presa, pe propria pagina web si in oficiile sale. Aceste informatii, in dinamica, pot servi la aprecierea gradului de siguranta al bancilor, compararea bancilor, precum si la depistarea unor schimbari in situatiile lor financiare. Din informatia respectiva va recomandam sa atrageti atentia la urmatorii indici, care vorbesc despre nivelul de siguranta al bancilor:
A. lichiditatea, adica capacitatea bancii de a-si asigura indeplinirea angajamentelor;
B. suficienta capitalului, ceea ce reprezinta nivelul de acoperire al activelor ponderate la risc ale bancii din surse proprii;
C. ponderea creditelor nefavorabile in capitalul normativ total.
In conformitate cu reglementarile BNM, principiul I al lichiditatii prevede ca suma activelor bancii cu termenul de rambursare mai mare de doi ani sa nu depaseasca suma resurselor ei financiare. Adica valoarea maxima admisibila a acestui indice este 1. Conform datelor BNM, la situatia din 30 aprilie 2009 acest indice pentru sistemul bancar moldovenesc este de 0,64, in scadere fata de 30 aprilie 2008, cand constituia 0,73. Altfel spus, la fiecare leu atras pe termen lung doar 64 de banuti sunt investiti pe termen mai mare de doi ani, restul 36 de banuti fiind investiti in active lichide. Principiul II al lichiditatii prevede ca lichiditatea curenta a unei banci, exprimata ca raport al activelor lichide la activele totale, nu trebuie sa fie mai mica de 20%. In R. Moldova indicele dat la situatia din 30 aprilie 2009 este de 29,2%, in crestere fata de 30 aprilie 2008, cand acesta era de 27,4%.
Coeficientul suficientei capitalului a ajuns la 32,4% la situatia din 30 aprilie 2009, ceea ce este peste nivelul acestui indice la 30 aprilie 2008 (28,9%). In conditiile in care coeficientul minim al suficientei capitalului stabilit de BNM pentru bancile comerciale este de 12%, putem afirma ca sistemul bancar autohton prezinta un grad inalt de siguranta. Ponderea creditelor nefavorabile in capitalul normativ total a constituit 29,0% la situatia din 31 martie 2009, in crestere fata de 31 martie 2008, cand acesta era de 14,3%. Inrautatirea acestui indice se datoreaza cresterii pronuntate a creditelor nefavorabile in portofoliul de credite al bancilor, ca urmare a impactului negativ al crizei economice asupra activitatii agentilor economici. Chiar si in aceste conditii indicele dat denota faptul ca bancile dispun de un capital de trei ori mai mare decat eventualele pierderi de la nerambursarea unor credite. Observam ca, in comparatie cu primavara anului trecut, perioada in care siguranta sistemului bancar ridica mai putine probleme, in perioada similara a anului curent bancile din R. Moldova au reactionat la majorarea creditelor nefavorabile, cauzata in cea mai mare parte de fenomene exterioare bancilor autohtone, prin intarirea masurilor de siguranta, fapt reflectat in imbunatatirea indicilor de lichiditate si suficientei capitalului. Astfel, putem constata ca, analizat in intregime, sistemul bancar moldovenesc este destul de lichid si solvabil si, prin urmare, putem plasa cu siguranta depunerile noastre la bancile comerciale.
Totodata, criza financiara poate lovi o banca sau alta in particular. De aceea, mai ales pe timp de criza, este important sa ne informam despre siguranta fiecarei banci in parte si sa urmam anumite recomandari generale. Astfel, nu este recomandabil sa alegem banca in functie de cat de mare este dobanda oferita. Deseori, banca ofera dobanzi mai mari, deoarece nu dispune de alte cai de a atrage resurse. Respectiv, si investitiile acestei banci vor fi mai riscante pentru a-si recupera dobanda inalta platita deponentilor.
Un fenomen caracteristic perioadelor de criza este micsorarea veniturilor populatiei, ceea ce sporeste frecventa apelarii la economiile acumulate. Cu alte cuvinte, creste necesitatea retragerii depozitelor, de multe ori chiar inainte de termenul de scadenta al acestora. In astfel de situatii este recomandabil de a opta pentru depozitele bancare ce permit retrageri partiale din cont, fara a pierde dobanda. Din acelasi considerent, dar si in vederea diminuarii riscurilor aferente sigurantei bancilor, situatia financiara a carora se poate deteriora brusc pe timp de criza, este preferabila plasarea depozitelor pe perioade mai mici.
O recomandare care functioneaza fara gres, devenita si mai actuala pe timp de criza, este de a depune banii in diferite valute si in mai multe banci, adica, de a urma principiul diversificarii – de a nu pastra toate ouale in acelasi cos. Respectarea acestei reguli de baza a prudentei prezinta si un alt avantaj. Statul garanteaza pana la 6000 lei din depozitele in lei si echivalentul in valuta straina fiecarui deponent (persoana fizica) de la orice banca din R. Moldova. Daca deponentul detine cateva depozite in aceeasi banca, atunci suma garantata se calculeaza prin insumarea tuturor depozitelor ce apartin persoanei respective in acea banca. In schimb, daca deponentul detine depozite in cateva banci, atunci depozitele persoanei se garanteaza separat in fiecare banca. Cu alte cuvinte, daca veti depune 12.000 lei la o banca, atunci, in cazul in care banca fata de care s-a intentat proces de insolvabilitate nu-i va putea restitui, suma de 6000 lei va fi platita din Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Daca veti depune doua depozite a cate 6000 lei la doua banci, atunci, indiferent daca una sau ambele banci vor intra in incapacitate de plata, ambele sume de 6000 lei va vor fi achitate din sursele fondului respectiv. Astfel, sistemul bancar moldovenesc – format din 16 banci comerciale – ofera posibilitatea de a plasa sub garantia statului suma de 96.000 lei. Pentru mai multe informatii accesati site-ul www.fgdsb.md.
In situatii de criza financiara este extrem de important sa analizam la rece zvonurile si sa nu cadem prada unei eventuale panici a depunatorilor. Activitatea bancilor se bazeaza in mare masura pe increderea deponentilor. Iar caderea in plasa panicii nu face altceva decat sa agraveze si mai mult situatia. De aceea, este foarte important sa nu contribuim la taierea crengii pe care stam.
Clubul Ideilor Economice Alternative (Clubul IDEA) reprezinta o echipa relativ noua de profesionisti, care isi pune ca scop crearea in RM a unei piete de idei.
Contextul aparitiei Clubului IDEA este lipsa unui sistem clar de apreciere a calitatii ideilor economice si sociale ce sunt lansate, precum si faptul ca nu exista un sistem clar de referinta privind persoanele ce genereaza aceste idei.
IDEA isi pune ca scop atat generarea de idei noi, cat si monitorizarea ideilor actuale pentru a stabili, conform unor criterii unice, calitatea si relevanta lor.
Clubul IDEA este apolitic, fiecare membru avand posibilitatea sa aiba propria optiune politica, care poate sau nu sa coincida cu cea a celorlalti membri ai Clubului. Inovatia noastra consta in faptul ca ideile noi sunt lansate in interiorul clubului, fiind „filtrate” conform unor criterii transparente: impartialitate, actualitate, originalitate, complexitate si aplicabilitate.
Oleg Grigoroi,
magistru in economie, expert in finante, Clubul IDEA
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
